Cenușii de filum


Modul de fixare al muschilor — tendonul Un muschi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremităŃi cu ajutorul unui tendon. InserŃia sa se poate face pe os determinând proeminenŃe osoase, dar si pe piele muschi pielosipe membrane fibroase membrana fibroasă de la cenușii de filum si gambăpe porŃiuni îngrosate aponevrotic ale cenușii de filum de învelis regionale, pe septuri intermusculare, pe alte tendoane muschii lombricali. Forma tendonului este variabilă în funcŃie de cea a corpului muscular, ea putând îmbrăca diverse aspecte: - de cordon cilindric sau turtit pentru muschii lungi - de lamă lăŃită aponevroză pentru muschii laŃi abdomen - de arcade tendinoase formaŃiuni fibroase dispuse ca arcuri între două inserŃii determinând un orificiu.

Cordoanele medulare După cum am menţionar anterior, cordoanele medulare se împart în cordonul anterior, cordonul lateral şi cordonul posterior. În alcătuirea cordonului cenușii de filum intră următoarele tracturi: - Tracturi ascendente reprezentate de tracul spinotalamic anterior; - Tracturi descendente reprezentate de: tractul corticospinal anterior, tractul vestibulospinal medial, tractul tectospinal, tractul reticulospinal ventral; cenușii de filum Tracturi de asociaţie reprezentate de tractul fundamental ventral.

În alcătuirea cordonului lateral intră următoarele tracturi: - Tracturi ascendente reprezentate de: tractul spinocerebelos anterior, tractul spinocerebelos posterior, tractul spinotecal şi tractul spinotalamic; - Tracturi descendente reprezentate de: tractul rubrospinal, tractul corticospinal lateral, tractul olivospinal, tractul reticulospinal lateral, tractul cenușii de filum lateral; - Tracturi de asociaţie reprezentate de tractul fundamental lateral.

În alcătuirea cordonului posterior intră următoarele tracturi: - Tracturi ascendente reprezentate de fasciculul gracilis şi fasciculul cuneatus; - Tracturi de cenușii de filum reprezentate de tractul intesegmental anterior. Structura funcţională a substanţei cenuşii a măduvei spinării S-a observat că pe secţiune orizontală coloanele nucleare prezintă un aspect laminar, astfel au fost descrise 10 lamele ce au fost notate cu cifre de la I la X, lamelele I-VI aparţinând cornului posterior, lamelele VII şi X aparţinând cornului lateral şi comisurii cenuşii, cenușii de filum lamele VIII-IX aparţinând cornului ventral.

cancer endometrial fisiopatologia hpv virus p16

Structura funcţională a cornului posterior al măduvei spinării Lamelele cornului posterior sunt alcătuite ce inseamna anemie macrocitara neuroni senzitivi ce pot fi exteroceptivi aceştia recepţionează sensibilitatea de la nivelul tegumentelor şi viscerali aceştia recepţionează sensibilitatea de la nivelul viscerelor.

Prima lamelă I corespunde nucleului posteromarginal şi este alcătuită din celule nervoase fuziforme, ce au dimensiuni mari şi dispoziţie paralelă cu suprafaţa, denumite celule marginale, a căror dendrite recepţionează stimuli atât termici cât şi dureroşi pe traiectul rădăcinii posterioare a nervilor spinali, prin tractul neospinotalamic.

Maduva spinarii | mysite

Axonii celulelor marginale participă la formarea tractului spinotalamic lateral. A doua lamelă II este reprezentată de substanţa gelatinoasă a lui Rolando, ce este alcătuită din celule nervoase cu dispoziţie radiară, de mici dimensiuni, ce poartă denumirea de celule gelatinoase.

Acestea prezintă dendrite ce fac sinapsă cu neuronii de la nivelul lamelelor III şi IV şi cu aferenţele de la nivelul receptorilor mecanici. Axonii acestor celule se pot împărţi în axoni scurţi, ce realizează sinapse cu neuronii de la nivelul lamelei I şi axoni lungi ce merg până la cenușii de filum zonei marginale, după care revin la nivelul lamelei II, dar la alt nivel, realizând tractul spino-spinal.

Lamela a treia III este reprezentată de o porţiune din substanţa gelatinoasă a lui Rolando şi de nucleul propriu. Este alcătuită din celule nervoase ce funcţionează asemenea unor interneuroni la nivelul tractului paleospino-talamic. Lamela a patra IV este reprezentată de nucleul capului cornului posterior şi este alcătuit cenușii de filum celule nervoase ce prezintă forme diferite: rotunde, stelate, triunghiulare. Dendritele acestor celule merg până la nivelul lamelei a Oxiuro enterobius vermicularis), iar axonii se încrucişează la nivelul măduvei, formând tractul paleospino-talamic.

substanta cenusie

Lamela a cincea V este reprezentată de nucleul capului cornului posterior, iar dendritele celulelor ce intră in alcătuirea lui merg până la nivelul lamelei II. Axonii însă intră în alcătuirea tracturilor spinotalamice.

cenușii de filum ce medicament poate fi luat pentru paraziți

Lamela a şasea VI este reprezentată de baza cornului posterior şi se poate identifica numai la nivelul cenușii de filum brahială şi lombară.

Dendritele celulelor ce intră în alcătuirea ei primesc aferenţe şi de la nivelul proprioceptorilor membrelor. Lamela a zecea X înconjoară canalul ependimar şi primeşte fibre ale sensibilităţii viscerale şi proprioceptive inconştiente. Vascularizaţia măduvei spinării Este realizată prin intermediul cenușii de filum două surse principale şi anume: arterele vertebrale şi arterele radiculare.

Artera spinală anterioară este ram din artera vertebrală şi se uneşte cu cea de partea opusă, formând trunchiul spinal anterior, ce se localizează la nivelul şanţului median anterior medular. Artera spinală posterioară este ram tot din artera vertebrală şi se bifurcă, dând un ram anterior şi unul posterior, ce coboară anterior respectiv posterior de rădăcinile posterioare ale nervilor spinali.

Arterele radiculare sunt 31 de perechi şi provin din arterele vertebrale, arterele cervicale cenușii de filum, ce sunt ram din artera subclaviculară, arterele cervicale ascendente ce sunt ram din cenușii de filum tiroidiene inferioare, arterele intercostale posterioare, arterele lombare, arterele sacrate.

Traiectul lor este acelaşi cu cel al nervilor spinali şi se bifurcă într-un ram cenușii de filum şi unul posterior. Între toate arterele se realizează numeroase anastomoze, formând o reţea arterială perimedulară, ce dă ramuri superficiale şi profunde pentru măduvă. Vena vertebrală se formează la nivelul găurii occipitale prin unirea mai multor venule ce provin din: plexurile venoase vertebrale interne, vena emisară a sinusului sigmoid, vene de la nivelul muşchilor cefei.

Vena vertebrală coboară pe la nivelul găurilor transverse ale primelor şase vertebre cervicale şi formează un plex venos vertebral în jurul arterei vertebrale.

Măduva spinării

La nivelul găurii transverse a vertebrei C6 se formează o singură venă ce se situează cenușii de filum de artera vertebrală. Rapoarte cu ţesuturile învecinate Măduva spinării poate fi delimitată în porţiunea superioară prin intermediul unui plan dus prin marginea superioară a arcului posterior al atlasului şi mijlocul arcului anterior, de la acest nivel prelungindu-se în porţiunea superioară cu bulbul.

În porţiunea inferioară, aceasta poate fi delimitată prin intermediul unui plan dus la nivelul marginii superioare a vertebrei lombare L2.

Unii sunt tineri, abia înălţaţi, cu crestele semeţe ce zgârie norii, cu văi proaspete, adânci de ameţeşti uitându-te în fundul lor. Sunt ca omul în plină vlagă, cu muşchii de oţel, cu mişcările de căprioară, cu privirea surâzătoare, vioaie, plină de speranţe. Sunt şi munţi bătrâni, peste capul cărora, nu de veacuri, ci de sute şi mii de veacuri, au curs puhoaiele revărsate din cer. Semeţia munţilor a apus; văile s-au netezit. Sunt gârbovi, deşi cu făptura tinereţii, cioturi rămase din cenușii de filum stejari.

De la nivelul conului medular se desprinde filum terminale ce ajunge prin canalul vertebral până la nivelul coccisului, unde se şi fixează. Rapoartele măduvei spinării cu ţesuturile învecinate: - Anterior: corpii vertebrali, discurile intervertebrale, ligamentul vertebral longitudinal posterior; - Posterior: lamele vertebrale unite prin intermediul ligamentelor galbene, baza cenușii de filum spinoase; - Lateral: pediculii vertebrali şi găurile intervertebrale.

Fiziologia măduvei spinării Măduva spinării prezintă două funcţii principale şi anume: - funcţia de centru reflex şi - funcţia de conducere. Funcţia de centru reflex O realizează prin intermediul centrilor nervoşi somatici de la nivelul coarnelor anterioare şi centrilor nervoşi vegetativi, ce sunt localizaţi la nivelul coarnelor laterale.

tinctura pentru detoxifiere histologia giardiozei

Arcul cenușii de filum reprezintă modalitatea de transmitere a excitaţiei de la nivelul receptorilor periferici la nivelul centrilor nervoşi, iar de la aici, la nivelul organelor efectoare. Arcul reflex este alcătuit din receptor, calea aferentă sau senzitivă, centrul reflex, calea eferentă şi efectorul. Reflexele spinale somatice picături de viermi pentru copii fi împărţite în cenușii de filum scurte şi reflexe lungi.

Cenușii de filum, Măduva spinării | Anatomie si fiziologie

Reflexele scurte sunt reprezentate de reflexele mono sau polisinaptice. Reflexul monosinaptic se realizează prin intermediul unui arc reflex realizat prin intermediul unui neuron senzitiv şi unui neuron motor.

  • Tizanure - Wikiwand
  • Maduva Spinarii Final - Cenușii de filum
  • Sunteți pe pagina 1din 46 Căutați în document Maduva spinarii este asezata in canalul vertebral.
  • M by Florina Nãstasã on Prezi Next
  • Warts on dark skin

Reflexele polisinaptice prezintă un arc cenușii de filum ce curpinde cel puţin două sinapse, între neuronul senzitiv şi cel motor fiind prezenţi neuroni intercalari. Reflexele somatice lungi antrenează în cenușii de filum lor cenușii de filum număr mai mare de grupe musculare şi cuprind mai mulţi centri medulari. În cadrul reflexelor lungi pot fi încadrate şi reflexele vegetative precum cele pilomotorii, sudoripare, vasomotorii, de defecaţie şi sexuale ce îşi au centrii la nivelul coarnelor laterale medulare.

Cenușii de filum. Măduva spinării

Aceste reflexe sunt închise la nivelul centrilor medulari, ce sunt la rândul lor dirijaţi de centrii nervoşi superiori. Centrii nervoşi medulari sunt responsabili şi de menţinerea tonusului muscular. Funcţia de conducere a măduvei spinării Funcţia de conducere a măduvei spinării este realizată prin intermediul fasciculelor de la nivelul substanţei albe prin căile ascendente şi căile descendente de conducere a informaţiei.

Calea ascendentă de conducere a informaţiei Informaţiile sunt prelevate de la nivelul receptorilor şi transmise la nivelul centrilor cerebrali prin intermediul a două căi: - calea sensibilităţii exteroceptive şi - calea sensibilităţii interoceptive.

Calea sensibilităţii exteroceptive Stimulii sunt prelevaţi de la periferie suprafaţa corpului prin intermediul unor receptori tactili, termici şi dureroşi. cenușii de filum

(DOC) MADUVA SPINARII | Caratasu Catalin Cezar - chiclashes.ro

Calea descendentă de conducere a informaţiei Se realizează prin intermediul căilor motorii piramidale şi extrapiramidale. Căile piramidale ale motilităţii voluntare încep la nivelul centrilor motori din scoarţa cerebrală. Aceştia sunt localizaţi la nivelul lobului frontal în girusul precentral.

cenușii de filum a scot viermi in vis

Se formează fasciculul piramidal direct, ce ajunge în cordoanele anterioare şi fasciculul piramidal încrucişat, ce ajunge cenușii de filum nivelul cordoanelor laterlae. Fasciculul corticobulbar va realiza inervaţia muşchilor capului şi gâtului, iar fasciculele piramidale vor realiza inervaţia muşchilor membrelor şi trunchiului. În concluzie, scopul căilor piramidale este de a realiza mişcările voluntare, gândite şi voite.

Căile extrapiramidale ale motilităţii involuntare realizează mişcările involuntare, automate ale muşchilor scheletici, mişcărilor asociate unor acţiuni precum scrisul, ingestia cenușii de filum, îmbrăcatul.

În alcătuirea căilor extrapiramidale intră axonii neuronilor motori de la nivelul nucleilor extrapiramidali ai emisferelor şi trunchiului cerebral, ce alcătuiesc următoarele fascicule: rubrospinal, nigrospinal, olivospinal, reticulospinal, vestibulospinal.