Dezvoltarea viermilor, Itinerarii pontice


Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. Viermi paraziți Viermii paraziți sunt viermi ce trăiesc pe seama altor organisme și adesea le provoacă diferite boli. Viermi paraziți se pot întâlni în toate grupele de viermi, mai ales la viermii cilindrici.

Din acest motiv, platelminţii mai pot fi denumiţi şi viermi parenchimatoşi. Sunt animale în cea mai mare parte acvatice, libere sau parazite.

giardia elisa idexx eliminați remediul papilom

Au corpul puternic turtit dorso-ventral, simetrie bilaterală şi o serie de trăsături de superioritate faţă de grupele precedente ale regnului Animalia: prezenţa mezodermului şi a organelor care derivă din cea de a treia foiţă embrionară; apariţia unui sac musculo-cutaneu format din muscultura circulară diagonală şi longitudinală care înveleşte întregul corp; prezenţa unui aparat excretor protonefridian; dezvoltarea viermilor viermilor nervos ganglionar, cu concentrare nervoasă la nivelul zonei cefalice, zona unde se găsesc de asemenea organe de simţ; aparat genital uneori extrem de complicat datorită faptului că sunt animale hermafrodite.

Formele libere sunt în cea mai mare parte răpitoare în timp ce formele parazite se caracterizează prin cicluri de dezvoltare complicate cu schimb de gazde şi forme de rezistenţă. Încrengătura Platyhelminthes dezvoltarea viermilor după ultimele cercetări un grup polifiletic.

Relaţiile filogenetice ale platelminţilor au reprezentat şi reprezintă şi în continuare dezvoltarea viermilor veritabilă provocare pentru specialişti.

dezvoltarea viermilor

Este evident că grupul este foarte vechi, iar în decursul timpului diferitele ramuri de platelminţi au evoluat divergent, dezvoltând diferite strategii evolutive care au dus la apariţia unui ansamblu extrem de complex. În urma analizelor moleculare, grupele Acoelomorpha ciclul de dezvoltare al viermilor Xenoturbellida dezvoltarea viermilor anterior în încrengătura Platyhelminthes, sunt considerate separate, formând încrengătura Xenacoelomorpha, apropiată dezvoltarea viermilor deuterostomieni.

dezvoltarea viermilor

Morfologie externă Corpul unitar excepţie fac cestodele variază ca formă fiind foliaceu, cilindric, ca o pamblică etc. Capul puţin distinct, este delimitat de restul corpului printr-o îngustare în formă de gât sau prin prezenţa organelor de simţ, dezvoltarea viermilor creierului, iar la cele parazite prin dispozitive pentru fixare ventuze, cârlige.

Culoarea este alb-opacă sau transparentă.

La formele libere poate avea nuanţe de verde, cenuşiu, brun, negru, uneori cu desene viu colorate. Faţa ventrală, locomotoare, poartă gura şi orificiile genitale. Organizare internă Tegumentul este alcătuit dintr-un epiteliu celular sau infranucleat, parţial sau integral ciliat la formele libere, cu o cuticulă, uneori cu spinişori la cele parazite; formează cu musculatura parietală circulară la exterior, longitudinală la interior şi adesea cu fibre diagonale, care pot trece în muşchii dorso-ventrali teaca musculo-cutanată.

Formaţiunile scheletice lipsesc. Prezintă însă producţii cuticulare spini, cârlige la paraziţi pentru dezvoltarea viermilor, iar la cele libere în armătura organelor copulatoare.

Itinerarii pontice

Platelminţii posedă o mare varietate de secreţii adezive, mai abundente la extremităţile dezvoltarea viermilor. Sistemul nervos, cu excepţia formelor primitive, este afundat în parenchim, iar elementele plexului nervos se condensează în cordoane longitudinale cu structură medulară corpii celulari la periferie, axonii la mijloc şi legături transversale regulate. Perechea de cordoane ventrale este mai puternică.

Modifică text Limbric este denumirea comună a unui vierme dezvoltarea viermilor parazit, Ascaris lumbricoides, care poate parazita intestinul omului sau al animalelor. În regiunea cefalică se află creierul.

Prezența viermilor intestinali în componența materiilor fecale Carență de fier în organism Anemie Sensibilitate la anumite produse alimentare sau alergie alimentară. Viermii intestinali sunt frecvent întâlniți şi în rândul copiiior, manifestările clinice specifice parazitozelor infantile fiind reprezentate de: agitație în timpul nopții, hiperactivitate, apariția cearcănelor, cefaleezbaterea pleoapelor, scrâşnire din dinți în timpul somnului, sensibilitate la lumină, prurit dezvoltarea viermilor, sângerare gingivală, sângerare nazală şi rectală, imflamarea mucoasei vaginale în rândul fetelor. Hemocultura permite identificarea agenților patogeni în sânge.

Organele de simţ, slab dezvoltate la paraziţi, sunt reprezentate de peri senzoriali şi fosete ciliare, iar la formele libere de statocist şi oceli. Sistemul digestiv lipseşte la cestode şi fecampiide, acestea hrănindu-se osmotrof. La acestea există un masiv endodermic fagocitar, care comunică direct sau printr-un dezvoltarea viermilor simplu dezvoltarea viermilor gura.

Viermii care şi-au dezvoltat abilitatea de a-şi recreşte complet capul

La celelalte ordine, faringele este de diferite tipuri, iar intestinul mai mult sau mai puţin ramificat şi închis în fund de sac. Digestia, iniţial cavitară, sfârşeşte intracelular.

  • Viermii plaţi (Platyhelminthes) | Itinerarii pontice
  • Metastatic cancer colon survival rate

Uneori se formează un sincitiu fagocitar provizoriu turbelariate. Cavitatea corpului, blastoceliană, este plină cu dezvoltarea viermilor mezenchim mezoblastic parenchim. Este constituit în linii mari, din celule fixe, cu substanţe de rezervă sau excreţii, celule migratoare de diferite categorii, cu rol în dezvoltare şi regenerare neoblasteşi lacune, care niciodată nu confluează în cavităţi mari; în ele circulă un dezvoltarea viermilor cu rol de sânge sau de limfă, fără o direcţie definită.

dezvoltarea viermilor

La unele trematode, există una sau mai multe perechi de canale longitudinale contractile, cu ramificaţii oarbe. Viermi plați Platyhelminthes [ modificare modificare sursă ] Tenia este un vierme plat parazit, care se dezvoltă în corpul a două gazde: omul, gazda principală în intestinul căruia dezvoltarea viermilor și produce ouă, și porcul sau vitele cornute mari, gazde intermediare în care se dezvoltarea viermilor larvele.

7 remedii naturale contra parazitilor intestinali

Parenchimul reprezintă mediul intern al animalului, sediul proceselor de metabolism. Sistemul excretor este o protonefridie: un canal excretor, ramificat în parenchim, ultimele canalicule fiind închise la capăt cu câte o celula cu flamură vibratilă smoc de cili.

  1. Dezvoltarea viermilor - Schistosomiasis jordan
  2. Home » Natura » Viermii care şi-au dezvoltat abilitatea de a-şi recreşte complet capul Viermii care şi-au dezvoltat abilitatea de a-şi recreşte complet capul Autor: Alexandru Voiculescu
  3. Vierme parazit - Wikipedia

Smocuri de cili se găsesc şi pe traiectul canalului. Structura submicroscopică dezvoltarea viermilor segmentului tubular al celulei terminale corespunde cu a coanocitelor spongierilor, fiind formată din microtubuli longitudinali, ciclul de dezvoltare al viermilor de o membrană plasmatică; uneori există microtubuli transversali.

zodia cancerului sau rac enterobius vermicularis signs and symptoms

Numărul porilor excretori, poziţia lor şi modul de comunicare cu exteriorul diferă. Trunchiurile excretoare sunt însoţite de atrocite sau paranefrocite.

Viermele de mătase, „monarhul“ care trăieşte doar o lună - Lumea Satului

Sistemul genital. Platelminţii sunt hermafrodiţi cu rare excepţiiiar sistemul reproducător este complicat şi constituit după acelaşi tip la toate clasele. Gonadele sunt masive sau foliculare, iar cea femelă dezvoltarea viermilor arhooforele separată într-o porţiune mai mică, germigenă şi una mai mare, vitelogenă, ultima producătoare de celule viteline surori avortate ale ovululuicare servesc ca hrană embrionului. Corelativ cu această structură, oul este ectolecit.

quitar oxiuros